Acum stau si ma gandesc cum de n-am crezut...; cand tu-mi spuneai ca ma iubesti prea mult ca sa ma lasi singur pe pamant; iar eu te loveam cu cuvinte care dor; tu mi-ai intins mana eu ti-am intins doar cursa; tu ma cuprindea in bratu-ti tare, iar eu il deschideam prea usuratic; sufletul in mine plange inima mi se-nfrange cand ma gandesc la toate-acestea, tu dragostea si eu ura...tu-mi ziceai ca-mi poti schimba suflrtu-mi strapuns de ghaeta...mi-ai pus in fata binele si rau; dar eram asa de orb incat confundam binele cu raul alegand lucrurile care le consideram eu bine pentru mine...eram prea egoist ca sa ma gandesc la tine, la ranile provocate prin neascultare...acum plang si-mi pare rau, dar intr-o zi ma voi ridica cu puteri noi, si-mi voi indrepta ochii spre zarile-albastre si-ti voi sopti doar cantece de dragoste si multumire ca m-ai salvat si m-ai ajutat ,sa-nving frica si rusinea, mi-ai intors privirea de la gunoiul in care ma balaceam si mi-ai indreptat ochii spre paradis. Acum totul capata un nou sens,cuvintele-mi ucigatoare se transforma-n vorbe incurajatoare, iar fiinta mea ti se dedica doar tie-ntregime. Tu esti tot ce am visat siam cautat vreodata!
asta am mai citit-o odata.e foarte frumoasa.Domnul sa te binecuvanteze si sa te intareasca in credinta Lui.
RăspundețiȘtergerefoarte fain:)...esti talentat si sufletul tau geme de dor dupa El.fii binecuvantat!
RăspundețiȘtergere